marți, 20 septembrie 2016

PRINSĂ ÎN VISE - de " kolibri"






PRINSĂ  ÎN  VISE 


de " kolibri"


Prin ochiul geamului de praf brăzdat,
 O rază caldă de lumină se strecoară.
Îi simt prezența sa, de licar exaltat,
 Prin existența-mi efemeră si banală.


O las suav să lunece prin colbul plutitor,
 Prin bibelouri de cristal să se-nmulțească.
În mii de cioburi să se-ntindă ascultător,
 Rotind cu pasiune, hora lor fetească.


Feerica vedenie, mă faci să cred în basme
Și-n ochi să-mi reapară cel sclipăt inocent.
 Când toata viața pare a fi, o mare desfătare,
 Iar zânele-ți prind aripi,să zbori peste prezent..


 Amurgul suflă rece,se-ntinde ca o umbră,
Luând lumina caldă, ce trupul mi-a brodat.
Și iar ramân străin, în carapacea-mi sumbră,
Pierdut, în ochiul geamului de praf si ploi brăzdat…




TOAMNA CEA PLAPÂNDĂ - de ManuManu






TOAMNA CEA PLAPÂNDĂ

de  ManuManu

Cărări ascunse şerpuiesc sub dealuri,
 În râuri apă se clatină în valuri,
 Deasupra rândunele în zbor îşi lasă cântul
 În zborul lor armonizat cu vântul.

 E toamnă, e toamnă iar afară,
Copacii zgribuliţi visează înc-o vară,
Pământul s-ambrăcat cu haina să de gală
 Şi-o poartă pan'la iarnă, cu cinste şi cu fală.


Culoarea-mbietoare de-un galben ruginiu,
 S-antins peste ogoare, sub cerul străveziu,
 Armură s-a făcut şi paloş de izbândă
Sub anotimpul iernii, în toamna cea plăpândă.






marți, 13 septembrie 2016

CĂLĂTORII COCORI - de Istriteanu






 
CĂLĂTORII COCORI


de  Istriteanu

(poezie găsită pe net)


Aproape de nori
 Sunt ei, călătorii cocori
 Ce la început de toamnă, acum...
 Îşi caută prin văzduh al lor drum,
 Care să-i ducă departe, departe...
 Spre cealaltă a pământului parte
 Unde soarele cel blând 
 Mângâie a lor trup plăpând
Şi le dă putere
 Să ducă la bun sfârşit
 A lor vrere
 Vrere şi menire
 Zidite în a lor fire .


 Aproape de nori
 Sunt ei, călătorii cocori
 Ce se urnesc devreme în zori
 Spre alte zări
 Unde nu e nici frig, nici zăpadă,
Iar drept ofrandă 
Primesc zile senine şi călduroase
 Acolo, departe,departe...
 De plaiurile noastre.


 Călătorilor cocori
 Urați-le drum bun
 Ori de câte ori 
 Îi zăriţi acolo sus
 Mângâiaţi de aripile Îngerilor lui Iisus
Şi rugaţi-i să revină
Călăuziţi de aceeaşi Lumină
În primăvara ce şi ea... sigur o să vină.
Ei vă vor vesti
 Că totul în jur se va reînoi
Şi va înflori...









duminică, 11 septembrie 2016

JOC - de Dan Rotaru


 

JOC

de  Dan  Rotaru


Calm,
mă destram într-o umbră
în care trăiesc pe deplin,
fără-a fi bănuit de trădare
de cei care sunt
de cei care vin.


Stau la o margine de munte
care se reazămă de casă,
și mă gândesc dacă fără mine
ae fi la fel de frumoasă.


E cald,
e devreme,
și toamna
prin jurul meu iarăși colindă, 
jucându-se cu capul meu
ca o veveriță cu-o ghindă.