DORUL de Al. Vlahuță

DORUL de Al. Vlahuță Îmi arde inima de dor Și plâng cumplitu-mi chin, Ah ! n-am aripi, aș vrea să zbor La dulcele tău sân ! Căci simt că mor în ăst pustiu Urât și-ngrozitor, Unde nimic n-aud, nu știu De tine, scump odor. De multe ori noaptea-n tăcere, Pătruns de chinuri grele, Mă uit în sus, cer mângâiere La lună și la stele; Dar ele tac și zbor ușor Pe cîmpul azuriu; Iar eu suspin și plâng de dor În tristul meu pustiu.