Nuntă în perioada (stilul) Regenței
Interior stil Regența - Anglia
Interior Regency -Panele - stejar
Este tranzitoriu între Ludovic al XIV-lea și Ludovic al XV-lea.
Tendința este către comoditate.
În timpul acestui stil se mențin lambriurile în culoarea lemnului,
care se lustruiește cu ceară.
Toată lemnăria este alcătuită din panouri având
ca borduri pilaștri în relief, iar în
centru o rozetă. Panourile ușilor au o
cochilie de chirlande sau arabescuri. Deasupra există un fronton cu
pictură decorativă.
PARDOSEALA este
din parchet sau dale din mozaic de marmură.
ȘEMINEELE sunt mai joase și mai late decât în
stilul anterior, ornate îndeobște cu o cochilie centrală.
Interioarele erau
luminate de lustre și aplice asimetrice.
Linia întregului interior devine
curbată și mai suplă.
Lustră Regence (din bronz)
Comodă Regence
PRINCIPALELE MOTIVE ORNAMENTALE sunt cochiliile din foi de acant (modelate
asimetric), , frunzele de palmier, rensourile curbate, capetele de fauni și
feminine purtând o diademă, precum și medalioane, instrumente muzicale, fonduri
cadrilate.
Barocul italian furnizeazî numeroase elemente pe
care acest stil le adoptă întocmai: flori, plante, legume, fructe, animale.
Mărfurile venite din Extremul Orient amplifică
gustul pentru exotism, și astfel se introduc
în registrul stilului pagode, dragoni, maimuțe, flori bizare etc.
Arama și bronzul aurit, cizelat, rămân la modă; din
ele se fac numeroase motive: frunze de
acant, busturi feminine, capete de fauni etc; cu care se ornează comodele,
mesele, dulapurile.
Alte materiale întrebuințate sunt lemnul natural:
stejar, abanos, păr colorat foarte
închis (până la negru) și foarte multe alte esențe cu vine și noouri vizibile
chiar și sub ceara cu care erau lustruite;
se mențin și materiale scumpe, ca aurul și argintul.
Marchetăriile cu care se plachează mobilierul sunt
din lemn de trandafir, violetă, palisandru, alun, lămâi etc. Caracteristic
pentru stil este faptul că decorația se realizează prin încrucișarea diverselor
esențe în așa fel încât striațiile lemnului, longitudinale sau concentrice,
așezate în lung, în lat, în bie, să creeze efecte cât mai frumoase. Pe acest
desen, rezultat din ritmica fibrelor, sunt așezate motivele.
Paradoxal, tulburările economice ale vremii au
impulsionat dezvoltarea artelor decorative. Nu atât criterii estetice, cât mai
ales rațiuni economice au determinat fenomenul. Oamenii doreau obiecte
valoroase care să constituie prin ele însele bunuri prețioase.
Artiștii mari ai
vremii au influențat creația decorativă.
Pictorul Watteau, în primul rând (deși el personal
n-a lucrat direct) – linia ușoară, grațioasă, fantezistă și senzuală a întregii
ambianțe este contemporană cu acest mare pictor.
Prin tradiție se mențin piesele concepute în stilul
anterior, cu motivele ornamentale corespunzătoare. Dar multe din ele sunt
modificate (în primul rând pentru comoditate), apoi se introduc noile forme cu
linia cambrată și motivele respective, uneori cu figuri inspirate din Watteau.
Oglindă Regence
La Muzeul de Artă din Paris se pot vedea piese care
fac tranziția între stiluri (atât cele care au suferit modificări, cât și
altele nou concepute în care se mențin influențe ale stilului Ludovic al
XIV-lea. De pildă, există fotolii cu brațe și picioare din lemn natural
lustruit, locul pentru așezat și
spătarul tapițat cu savonerie. Deschiderea este largă, brațele au profilul de acoladă și picioare curbate.
Dar stinghiile care unesc picioarele sunt în X cu agrafă.
Există și
mese care mențin bordura de lemn festonată a centurii pe care este
așezată placa, dar cochilia (motiv central) are cinci ramuri și picioarele sunt
cambrate. Și pe măsură ce ecourile trecutului se sting, liniile devin tot mai sinuoase și
fanteziste.
Suprafețele centurilor de masă, cartușele etc. sunt decupate,
ajurate, iar marginile onculate în frunze și flori.
Lemnul este cizelat aproape
ca metalul pentru a se obține efecte cât mai spectaculoase.
Către sfârșit liniile se îndulcesc în curbe moi. Aproape că nu
există unghiuri. Totul e sinuos.
Pat Regence
Sofa Regence - Scoția
PATURILE
încep să fie plasate într-o nișă sugerând alcovul. Nișa are o draperie
și perdele. Tot interiorul ei este capitonat cu aceleași stofe și patul și
draperiile. Dar se folosesc încă și
paturile cu baldachin, numai că
acum lemnul frontonului este neacoperit de stofe. Motivele sculptate în
esență naturală și bine ceruite sunt lăsate la vedere. Piesa are două sau trei
laturi înălțate și îndesat tapițate. Când are numai două – căpătâie tapițate,
seamănă destul de bine cu paturile de azi.
COMODA are profil de „arbaletă„, linii sinuoase
și suprafețe acoperite cu ornamente de
bronz. Ea se extinde foarte mult și
înlocuiește în apartamentele elegante
dulapul (care este exilat într-o încăpere mai dosnică, destinat păstrării
hainelor).
SCAUNELE sunt multa mai confortabile, au spătarele
mai joase sau mai înalte, cu tapițeria mărginită de un cadru de lemn natural.
Picioarele sunt cambrate în formă de S sau picior de căprioară, iar stinghiile
dispar. Centura pe care e fixat locul de așezat este sculptată și are
întotdeauna un motiv central.
Fotoliile au aceleași caracteristici ca și scaunele.
Brațele tapițate se sprijină pe console cambrate, pe care sunt stilizate frunze. Fotoliul cu
urechi, numit „bergeră”, este bine
tapisat și primește o pernă. În afară de acestea, există șezlonguri și canapele
ce se așează de-a lungul pereților, taburete pliante și banchete cu opt
picioare, răspândite prin încăperi.
Banchetă (stil șezlong) cu 8 picioare - o bergeră dar fără perne sau tapiserie
Motiv Regence - Versailles
Picior mobilă (stil regence)
Birou Regence
Masă de scris Regence
La sfârșitul epocii, se adoptă pentru toate un sistem de șasiu ce permite modificarea
garniturilor după dorință.
MESELE sunt
din ce în ce mai puțin decorate. Azi, în muzee, se văd mai ales cele care au
centura (pe care este așezată placa) sculptată (numai pe trei laturi) și
picioare fin cambrate. Au fost foarte apreciate și măsuțele în consolă cu două
picioare, fixate lângă un perete, în al cărui lambriu este încorporată o
oglindă. Aceste piese ornamentale cu tot fastul
rocaille-ului aveau în primul
rând o funcție decorativă: pe ele se așezau mici opere de artă sau vase scumpe.
În toată epoca regenței ele au fost obiectele cele
mai luxoase.
BIROURILE erau plate și purtau îndeobște cinci sertare
dintre care unul este central. Picioarele cambrate, terminate în sabot, au un
filet subțire de aramă, închizătorile și broaștele sertarelor sunt cel mai
adesea lucrate în bronz aurit.
Portretul lui Antoine Watteau Portrait (1684-1721) - în ultimul an de viață
pictură de Rosalba Carriera
pictură de Rosalba Carriera
